imaginea utilizatorului Trinity

Supercalifragilisticexpialidocious

...

...am spus

din prima, fără să bîlbîi
în mijloc de scenă cu reflectoarele albe
lingîndu-mi gleznele ca un labrador
nu mi-a tremurat vocea
nici nările
braţele s-au ţinut de trup
ca doi cavaleri de arcul întins

şi ca aţa prin ac am împins atent gîtul subţiat înainte
prin golul de aer ce se căsca de jur împrejur
apoi bărbia, nasul, ochii, unul cîte unul
pupilă prin pupilă/ iris prin iris
pînă cînd limba
a trecut dincolo şi s-a înfipt

sala se ridică, vui, se umflă ca un plămîn ieşit din mare
şi încremeni cu palmele lipite
eu nu mă mai ţineam de nimic,
zîmbeam şi adunam florile

atunci tăcerea
mi-a luat craniul în mîini, l-a dat pe spate
şi cu degetul mare
mi-a şters încet şi apăsat buzele de roşu

Comentarii

mda

Uite că am citit aici un poem mai matur, mai închegat din partea acestei talentate și extravagante house-wife poete care este pentru mine Corina Papouis. Mai puține accidente anglo-române, mai puțină emfază în schimb mai multă emoție, mai multă aparținere de actul poetic.
Am o majoră obiecție asupra versului cu labradorul și cu linsul gleznelor, că imediat îmi amintește de gospodina Corina Papouis de care tocmai am scăpat în acest poem.
Corina, un sfat cât se poate de sincer, dacă te interesează cu adevărat poezia... și așa mi se pare, scrie cu mâna pe stilou, pe pix, pe taste, pe ce vrei tu în afară de polonic.
Cu drag,
Andu

mie

recunosc, și mie mi-a plăcut textul. inclusiv partea cu labradorul unde nu am de reproșat nimic. singurul loc unde am simțit puțină forțare artificială este ultimul vers. deși nu e frumos să sugerezi nimănui cum ar fi „mai bine” eu aș fi preferat ca poemul să se încheie așa:
„atunci tăcerea
mi-a luat craniul în mîini, l-a dat pe spate
şi cu degetul mare
m-a atins”

P.M.

Andu, stop being a drama queen!:)

Virgil, cum am spus, poemul este un hybrid intre Mary Poppins si Hamlet, deci specia Sci-fi...degetul mare stergind buzele are acolo un sens definitiv, doar atingerea ar fi fost insuficienta aici si am vrut ca gestul sa nu fie speculat, aici publicul poate observa cu ochii larg deschisi cum impactul tacerii ne ridica la urmatorul nivel prin intensitatea momentului precedent, o purificare daca vrei a mea/ a noastra si a labradorilor nostri:)

Trin
x