imaginea utilizatorului bobadil

semnul de plecare

eu tot încerc să rostesc
la revedere
însă nu aici
și nici acolo

peste tot găsesc copii
printre adulți posomorâți
copii alergând pe coridoare
cu uși teribil de înalte
copii supraviețuitori
ai hoardelor barbare

în fuga lor ei
stârnesc vântul
care ne frunzărește
ziarele și adună
o grămadă de cuvinte sparte

peste fiecare frunte
și jos
lângă fiecare ușă

Comentarii

aici da,

aici da, e ceva parfum de hermeneia. dincolo, la parfum de hermeneia, era mai mult miros de transpiratie de sub brat. vantul, ce bun e el cateodata!

începutul e frumos,

începutul e frumos,desi putin straniu,chiar ca e greu sa spui,uneori,la revedere asa cum vrei.Din strofa a doua cred ca primele doua versuri stau bine în picioare,apoi ce urmeaza ,mi se pare, o explicatie prea lunga.Iar "copii supraviețuitori ai hoardelor barbare" este de-a dreptul comun.Cred ca s-ar putea lega usor cele doua versuri de strofa a treia.Pentru ca încheierea este o adevarata "finis coronat opus".Cu cele bune.