imaginea utilizatorului nicodem

soirée

nici vin
nici şampanie
dacă aş fi o boabă de strugure m-aş da mireasă luminii
să mă îndrăgească ziua întreagă
cu toţi graurii şi toate vrăbiile din lume

dar nu sînt

poate că am un complex casanova prea mare
poate ar trebui să dau cu gândurile de pământ
să le risipesc ornamentele
să le sfărâm stâlpii şi-atunci când o iau razna
să le îmbrac în haine vărgate
uneori gândurile astea
cu un surâs ironic
poposesc pe buzele giocondei şi nu
le mai pot extirpa

în aprilie noaptea îşi are toanele ei
spre dimineaţă la mine în cameră într-un
colţ de tablou se preface că-i moartă
din respect
n-o divulg şi n-o judec
cum nu judec după coperţi
o carte
lipită de pânză ai zice că e-o pată de lepră
pe mâna lui iuda

sub cerul gurii s-au adăpostit nişte muze care
din cuvinte fac harakiri
mai lesne-i să duc dialog cu tăcerea

de când iarna a dispărut de pe hartă
în spatele pronosticului vremii stă înfipt
un cuţit (sângele apă totuşi se face)
serile acestea n-au casă
îmi spune mirosul de ploaie
să fim noi casa lor

Comentarii

prost de la inceoput la final

adica de la titlu. nu inteleg de ce ar trebui sa fie in franceza daca nimic din text nu are de a face ( nu recreeaza, nu sugereaza, nu include) cu o atmosfera specifica. e pur si simpul gratuit, de efect indoielnic. adica citesc soiree si ma astept să aud,să simt o seară aproape muzicală, o șansonetă, dar dau peste un text inspid, patetic peste, plin de sforțări metaforice ”poate ar trebui să au cu gândurile de pământ”, ”dacă aş fi o boabă de strugure m-aş da mireasă luminii” (serios?), de când iarna a dispărut de pe hartă în spatele vremii (penibil), etc...
textul e alambicat doar de dragul ideii de a părea complex, efectul e însă nedigerabil, confuz.” serile acestea n-au casă/ îmi spune mirosul de ploaie/ să fim noi casa lor”. în afara faptului că numai spre poezie nu duc astfel de expresii, nici măcar logica nu e la ea acasă,ca să vorbesc în context. pronumele ”noi” apare brusc deși până atunci vorbești doar de tine ”poate că am un complex casanova prea mare”. singura explicație ar fi că te referi la propria-ți persoană în termenii autocraților din perioada medievală a statelor românești: ” Noi, din voia lui Dumnezeu stăpâni ai țării...”. Oare comit vreo lezmajestate dacă spun că e un text slab,dar slab de tot? merveilleuse soirée, adică hai pa!

prima jumătate a textului

prima jumătate a textului pare destul de interesantă. și ar fi fost bine dacă s-ar fi oprit acolo. în partea a doua se alunecă în tot felul de onirisme care mai degrabă par aiurisme și care nu spun nimic, sau dacă spun, o fac într-un mod absolut neinteligibil.

remarc: „să mă îndrăgească ziua întreagă
cu toţi graurii şi toate vrăbiile din lume”