imaginea utilizatorului a.a.a.

Număratul pe degete

Peste palmele noastre subţiate până la zbor,
mişcarea îşi întinde formele suple –
bum, bum, bum, tâgâdâm, tâgâdâm, tâgâdâm,

şi uite, ameţito, cum pasărea din degete
răstoarnă acoperişul portocaliu cu golul spre noi,
fi-ţi-ar ochii văi arteziene să-ţi fie!

Şi uite, Maniri, că port sudor între coaste,
mă arde c-un roşu nu mai roş decât buzele tale strivite de soare,
arde-te-ar fresca dintre pleoape să te ardă, Maniri!

Ascultă-aici, împrăştiato, înainte să m-aduni într-un suflu –
scriind de tine, mă doare arătătorul, Maniri,
nu te-ar mai răbda la intrare sufletul meu bâlbâit!

Şi uite, zvăpăiato, că tac ca o limbă de carne tăiată de limbă,
uitând că viaţa mă are aşa cum m-a crescut,
ştiind că mă ai aşa cum creşti viaţa.

Comentarii

limbaj viu,

actual, un alt fel de prezentare a manierei de a "creşte", o imprecaţie modernă - aş zice, sunt aici nişte figuri de stil frumoase, frumoase!
mi-a plăcut mult.

Da,

Cand se lasa de mofturi filosofarde, oricat l-ar impodobi cu figuri de stil care-ti iau ochii dar care nu prea spun mare lucru, autorul reuseste texte de exceptie. Ca in cazul de fata,

„Bă Maniri-i soră-mea”

Asta cu Maniri mă face să mă gândesc la reclama aia de la ProFm cu Geta. Cine dracu-i Maniri? Și răspunsul vine: „Bă Maniri-i soră-mea!”.

Ca de obicei, ai idei strong(îmi place strofa din final), dar mi se pare că uneori, voind să ajungi la ideea supremă, „the one” forțezi un pic nota. Versul cu „sudorul” dintre coaste e oarecum amuzant. Este evident unde bați și continuarea e foarte ok, dar... un sudor?

numarat, numarat

eu nu ma impac cu acele 'palme subtiate pana la zbor', mult prea plastica expresia, simt eu, dulcica sa spun asa:)

'limbă de carne tăiată de limbă', nici asta nu inteleg desi mi-ar placea sa inteleg.

pentru mine reiese ca un poem de dragoste fain, personalizat cu apelativele 'ametito', 'imprastiato', 'zvapaiato', ca doar Maniri una e!