imaginea utilizatorului Sixtus

(4) Cartea Prinţului

Tainica Prezenţă

IV

Vei locui, Prinţesă, în pacea din cuvânt
când vastele solstiţii în tine tainic dor
căci învelind extazul în pale moi de vânt
astral se prevesteşte Măritul Zburător

un univers dispare şi altu-n locul lui
îmbracă nefiinţa – prin stelele ce mor
străfulgerând eroarea din nunta cea dintâi
astral se prevesteşte Măritul Zburător

o rană se-adânceşte şi alta se deschide
spre crinii din privire cald adumbriţi de dor
curgând prin labirintul din spaţiile lichide
astral se prevesteşte Măritul Zburător

şi brazi în ruguri stranii nuntaşi acum sunt
vei adormi, Prinţesă, în pacea din cuvânt

(3) Cartea Prinţului la: http://hermeneia.com/content/poezie/3_cartea_printului

Comentarii

amănunte importante

Domnule Gorun, NICIODATĂ o poezie nu va sta în picioare cu un 'căci' la început de vers...
Căci căci nu e frumos.
Căci căci n-are de-a face cu poezia.
Căci căci nu merge cu versul deci căci căci nu e poetic.
Dvs. nu aveți neapărat vreo chemare pentru lirism, poate ar fi mai bine să renunțați și să vă limitați la lucrurile în care, sincer, excelați.
Căci poemul de aici este execrabil.

...

Căci, deci, car’va să zică, prin urmare, pe cale de consecinţă: Bulă lipseşte de la şcoală. A doua zi, tovarăşa: Bulă, de ce-ai lipsit ieri? Păi tovarăşa, am fost cu vaca la taur. Bine Bulă, nu putea să facă taică-tău lucrul ăsta? Ba da, da tauru’ o face mai bine…

Şi uite-aşa, mi-am câştigat o făniţă. Că doar românu’ e născut „poiet”. „În mână c-o frezie/ ţi-am scris o poiezie”.