imaginea utilizatorului emiemi

niciunpoemazi

Azi noapte am adormit cu mult după ce ai adormit tu. Pur și simplu am stat și te-am privit. Cam așa fac atunci cînd sunt nesigur. E felul meu de a mă convinge că hainele îți vin bine că ești frumoasă că voi găsi fire de păr tot timpul pe pernă ca să-mi dau seama că această casă e locuită.

La început ai sforăit nițel. Mi-a venit să te prind de nas așa cum făceam cînd dormeam cu bunicul. Bunicul își umfla puțin obrajii dădea din gură ca și cum ar fi mîncat apoi se întorcea pe partea aialaltă.
Pur și simplu am stat și te-am privit. Am vorbit cu mîinile tale și cu cerceii tăi pentru că ție n-am putut să-ți spun nimic. Mi-am imaginat că visezi niște animale cu urechi lungi mai lungi decît corpul. Am zîmbit prostește. Chiar tu ce visezi? Cum sunt oamenii pe-acolo?

Ninge. Încă o dimineață lîngă tine încă o dimineață în care m-am trezit înaintea ta din dorința stupidă de a trăi tot ce e rău iar tu să nu ai parte de așa ceva.
Am făcut baie Otiliei ne-am jucat de-a dinozaurii. Am călcat hainele știu că nu suporți să calci. Ți-am adus șlapii și cămașa mea e prea frig să mai mergi goală prin casă și să-mi faci în ciudă.

E frig. Dacă ieșim afară suntem niște copii cu fețe tumefiate. Dacă stăm în casă o să mîncăm mult.
Mai ții minte cînd ai venit prima dată la mine? Am pus la dezghețat puiul și din greșeală în loc de ulei am turnat în tigaie oțet. Ai rîs ca să mai salvez ceva din friptura aia ți-am zis ca e o rețetă secretă. M-am zăpăcit și mai tare și în loc de sare am pus nucă de cocos pisată.

Ne place frigul pentru că ține oamenii împreună. Lucrurile simple au mecanisme exacte. Ca de exemplu înainte de culcare Otilia nu spune noapte bună ci sleep well. Apoi întreabă Emi unde ne ducem cînd adormim eu îi răspund într-o casă imaginară Otilia îmi răspunde înapoi m-am uitat prea mult la desene.

Într-o zi am mai scos o trăznaie. Ți-am spus că suntem un centaur tu partea de sus care vede limpede drumul eu partea de jos care merge. Așa e mai simplu să treci prin viață.
La început cînd striga cineva Emi noi întrebam care Emi. Acum unde nu știi tu răspund eu și invers.

Sunt un om simplu și fac lucruri simple. Asta ne face eroi.
Te-ai trezit probabil sunt la Curtea de Apel mă strădui să fiu atent la cauzele de pe rol în realitate te lipesc de toți pereții și facem dragoste. Ți-am lăsat lista asta pe desktop ca să știi ce ai de făcut azi. Să exiști

Proză: 

Comentarii

Un text care atrage atentia asupra frumusetii simple. In lucrurile aparent marunte se afla adesea samburele unor trairi intense. Indragesc personajele de aici pentru ca iubirea lor este curata. Tonul liric rotunjeste atmosfera de seninatate. Spre final, lipirea aceea de „toti peretii” suna cumva prozaic. Dar e doar o parere subiectiva.