imaginea utilizatorului Sapphire

lumini. așteptând.

din ciclul "Minimalis"

Experiment literar: 

Comentarii

Sapphire, safir înghețat! Bună poezie, bine susținută de imagine. Primul vers de excepție, meditativ și incitant totodată, îndeamnă la atenție și anunță sensuri absconse. Dar următoarele două versuri au o ușurătate a zicerii cuceritoare. Încetineala și sfiala îngerilor, așa cum îndeobște sunt văzuți, are întradevăr ceva ca de gheață. Nu vi s-a părut niciodată? Ei bine, acum, Bianca Goean ne spune de ce: "cu răsărit de gheață în palme / ...se întorc acasă".

superba viziune, o scufundare in lumina si o inaltare... sufletele care ne raman se transforma in ingeri. sa ii privim prin cristale. ai ales foarte bine si fotografia, e ca o pierdere de sine, in sine.

Calin, se spune ca atunci cand simti o suflare ca de gheata trece un inger pe langa tine. Si se mai spune ca florile de gheata apar pe geamuri dupa sufletul omului. Iar crengile copacilor inca inainte de cruce sunt nebanuit liant de suflete, dar asta atat de rar si nebanuit, incat totul trebuie sa se ascunda in causul unor aripi. Multumesc de citirea ta cu sufletul... si cu ingaduinta :-) Adina! there must be an angel... :-) Fotografia aceasta eu spun ca si-a adus singura versurile. Inca nu stiu ce sunt ingerii, desi cred ca i-am vazut cumva. Sau ei pe mine. Dar sigur, se intorceau acasa. Acum am vazut si dincolo... bun venit. (tarziu, stiu)