imaginea utilizatorului vladimir

jurnal

vine o clipă și mă smulge din trup
mă gonește prin degete pe urmele inimii
ciugulindu-mi ochii până când lumina
se oprește descheiată de simțuri
la ora exactă a păcatului

încolăcit pe axul umbrei mă întreb
de ce puiului de șarpe îi este frică de mine
cum dor ne-spusele de taină ale mortului vise
cât de firesc e să adormi într-un pat străin
alături de un zâmbet frigid

Dumnezeu e un perete de sare
pe care-l pot linge atunci când mi-e foame
un animal rănit
pe care aș putea să-l tămăduiesc sau să-l împușc
zugravul nebun
ce nu mai are pe lume decât zidul pictat

undeva soarele asfințește
deasupra unui morman de oase
ea reinventează așteptări cu masa întinsă
sătul de lumina de felinar a trupului
mă întreb cât de adânc
își afundă soarta mâinile-n carne
cautându-ma printre vintrele timpului

Comentarii

Sunt trei lucruri aici: ceva simplu de când lumea, ceva complicat și ceva de reținut: un dumnezeu ca un perete de sare, pe care să îl lingi când îți e foame, durerea foamei fiind una din cele mai insuportabile. Titlul e parcă prea simplu, dar ce contează un titlu? Mi-a plăcut mult strofa cu și despre Dumnezeu. Pune textul la colecția ta cu cele mai bune poezii.

Un poem într-adevăr de colecție. Rescriere a mitului prometeic, o căutare a sacrului interior, sfîșietor și aproape. Apa timpului de o clipă ca de o lacrimă tulburată, deschide cutia Pandorei, reinventînd așteptări cu masa întinsă. Setea, foamea, deșteptarea animalului rănit, oprindu-se înaintea peretului de sare, acel perete pe care zugravul nebun, ce nu mai are pe lume decât zidul pictat așterne marile sale întrebări fără răspuns. Imagini autentice, puternice, tulburătoare. O compozițe clasică prin echilibru și forță evocatoare.

Chiar mi-a placut. Primele doua strofe le simt destul de puternice ancorate in planul fizic, muritor plin de iluzii, nefericit si pierdut. A treia strofa o vad ca pe o transcendere, o calatorie spre subconstientul colectiv, un film ce se deruleaza invers pana in timpul picturilor rupestre. In strofa a patra dai filmul inainte dupa ce ai corectat o greseala si asezi ca pe o piesa de muzeu in fata noastra - firescul. Felicitari.

Alina, Lea, Silviu multumiri pentru feed-back si scuze pentru intarzierea raspunsului. Foarte interesant modul in care fiecare dintre voi a perceput textul.

un poem despre care unii ar spune ca foloseste cuvinte nepoetice. puterea cu care este scris si mesajul sau atat de bine inchegat il salveaza de aceste observatii neavenite. remarc patosul literar.