imaginea utilizatorului Virgil

Rămas bun Hermeneia...

...

Anul trecut, pe data de 6 iulie, scriam „Cred că a venit vremea să iau o decizie cu privire la existența site-ului Hermeneia.com. Nu-mi voi ascunde sarcasmul și am să recunosc că sînt unii care cred că decizia asta ar fi trebuit luată mai demult. Deci pînă la sfîrșitul acestei veri Hermeneia, așa cum o știți acum nu va mai exista.” Iată un exemplu care mă învață, dacă mai era nevoie, să fiu și mai circumspect atunci cînd așez ceva în scris. Pentru că a trecut vara și Hermeneia nu a dispărut. În apărarea mea voi spune totuși, eram destul de dezamăgit de cum funcționează , și foarte hotărît să închid Hermeneia. Între timp am purtat mai multe discuții, oneste, cu mai mulți oameni, majoritatea membri Hermeneia, și desigur, cu cei din consiliul Hermeneia. Am spus, da?, discuțiile au fost oneste. Concluzia a fost că, deși ceva radical se impunea, acel lucru nu trebuia necesarmente să fie închiderea definitivă a site-ului Hermeneia.
Au urmat mai multe luni de brainstorming și schimbări de idei. Au existat mai multe planuri. Cel care s-a concretizat pînă la urmă, cred că este cel de-al treilea plan. Au urmat apoi discuții referitoare la funcționalitatea acestui plan. Și așa mai departe. Mărturisesc, sînt recunoscător lui Adrian și Marianei pentru efortul și implicarea lor. Apoi au urmat alte săptămîni de muncă pentru implementarea tehnică a ideilor funcționale. Sînt destul de mîndru, și de această dată am reușit să acopăr singur partea tehnică. Evident, deși testele mele au rezultate pozitive, vom vedea cum se va comporta site-ul în contextul interacțiunii online.
Deci, sînt, cu siguranță, în așteptarea cîtorva surprize: Cum va funcționa site-ul din punct de vedere tehnic și cîte găuri va mai trebui să astup. Cîți membri, din vechii membrii Hermeneia, se vor mai implica și cum vor îmbrățișa noua platformă Hermeneia. În ce măsură noua viziune și principiile pe care am intenționat să le implementez în noua platformă, vor stimula o activitate și o interacțiune comnunitară mai bună. În ce măsură noua abordare va duce la atragerea unor noi autori de valoare. În ce măsură noile idei vor stimula apariția de texte mai bune și vor duce la critică și comentarii mai interesante. Toate astea sînt tot atîtea pariuri, acum după aproape zece ani de la apariția Hermeneia, cînd internetul este cu desăvîrșire mult diferit de ceea ce era în anul 2005.
Pentru că da, pentru cei ce nu știți, Hermeneia a început ca idee în vara lui 2005, și a ajuns să fie implementată tehnic, și inaugurată, pe 21 decembrie 2005. Și da, a existat o perioadă de romantism euforic și de cumplită naivitate. Au urmat ani buni, și ani mai puțin buni. Așa cum am mai spus, am făcut greșeli, am învățat enorm de multe lucruri, și am scris. Multă poezie, proză și tot felul de alte texte. Am avut conflicte, am rîs, am schimbat păreri, am obosit, ne-am despărțit și ne-am împărțit. Pentru mine a fost o experiență unică. Am început Hermeneia mai degrabă ca un spațiu personal, repet, personal, pentru textele proprii, dar pe care am hotărît să îl deschid, ca pe o sufragerie de cenaclu, prietenilor mei virtuali. Între timp au venit și alți prieteni, și neprieteni. Oamenii sînt foarte diferiți. Și am învățat foarte mult despre ei pe Hermeneia. Mulți m-au inspirat. Unii m-au indispus. Dar, vorba lui Păunescu, „pe pămînt avem de toate, ..., și noroi și stele.”
În orice caz, cum ar spune un contabil pragmatic, cifrele contează. După aproape zece ani, am adunat pe Hermeneia 12134 de texte, din care 9104 poezii și 642 texte experient, care majoritatea sînt tot poezii, și 449 de texte în alte limbi (majoritatea tot poezie), deci cam 10000 de texte poetice unice. Deci cam 84% din tot ce s-a postat pe Hermeneia în acești 10 ani, este, sub o formă sau alta, poezie. Restul sînt, 132 texte pe teme legate de artă, 28 de texte la rubrica cogito, 1202 texte de proză, 322 articole de revistă literară și 41 de texte de teatru scurt. Restul au fost texte informative.
Pentru toate acestea vreau să mulțumesc tuturor care au rămas aici de la început pînă la sfîrșit. Tuturor celor ce s-au alăturat pe parcurs și au rămas. Celor ce au pleact. Celor care au scris și au participat într-un fel sau altul. Vreau să mulțumesc tuturor care au făcut parte din Consiliul Hermeneia la un moment dat, pentru munca și dedicația lor. Vreau să mulțumesc celor care m-au criticat și și-au exprimat dezacordul cu mine. Vreau să îmi cer iertare tuturor celor pe care i-am ofensat în vreun fel sau altul. Sper să continuăm împreună. Iar dacă ne vom întîlni vreodată, să ne putem saluta și să putem sta la un pahar de ceai, de cafea, de vin, sau chiar de apă. Tuturor vă spun rămas bun de pe această platformă.

Comentarii

de bine

eu nu pot sa trec fara sa spun cateva cuvinte, desi am observat foarte putin feedback la tot ce s-a scris pana acum despre schimbarea aceasta; ma bucur ca am ajuns aici desi am pierdut ani buni, am ajuns mergand pe urmele unor critici destul de nefondate, am vrut sa ma conving pe pielea mea ce fel de loc e hermeneia si bine am facut ca nu m-am luat dupa gura lumii; ma bucur de schimbare si las un semn de apreciere pentru acest proiect cu toate perspectivele sale.

Se pare că Hermeneia a ajuns

Se pare că Hermeneia a ajuns la maturitate. A crescut frumos. A crescut sincer. O comunitate literară clădită pe temeiuri de seriozitate despre care sper, tot atât de mult, că va dăinui. Răsfoind paginile de început, alături de gândul că indiferent de gradul de dificultate sau volumul de efort cerut, sentimentul este acela al unei fiinţe vii, al cărei suflet respiră, că poţi simţi emoţiile, vibraţia, viaţa...
Hermeneia constituie, în sine, un experiment estetic valoros şi nu numai din punct de vedere literar, cât, şi mai ales, interuman. Cu toate că a fost concepută să învingă perimetre canonice preconcepute, ceea ce primează este mai ales criteriul continuităţii şi coeziunii dintre membrii acestei comunităţi.
Mulţumim gazdei şi amfitrionilor pentru momentele magice petrecute pe tărâmul Hermeneei şi sperăm la o bună revedere în noul spaţiu literar, alături de toţi hermeneuţii solidari!