imaginea utilizatorului nicodem

de bobotează

mi-e frică de liniştea iernii
de felul cum se cuibăreşte în mine
râzând
sentimentele mele
deghizate în iepuri
traversează nămeţii în vârful picioarelor
să nu trezească din somn avalanşe

ca s-o evit
împrumut aripi de înger
zbor la marginea întinderii ei
o desfac în piese piuliţe şuruburi
o mărunţesc în cioturi şi scame

abia în martie
când începe să încolţească din nou dragostea
o strâng la piept ca pe o femeie cinstită
îi pun în ochi două lacuri
şi-i dau nume de pasăre

Comentarii

frumos să dăruieşti dragostei nume de pasăre,

de fiecare dată lecturez cu plăcere, cum să nu poţi să vezi şi "altfel" dragostea, când mai întâi, în martie, parcă este fir verde în zăpadă, pentru ca, la final, să poţi simţi pasărea...

mi-ar plăcea să citesc mai des din poemele acestui deosebit condei

multumesc

Iulia, ma gandisem sa dau nume de pasare iernii. De ea nu pot sa scap si as da-o bucuros cu capul de toti peretii.