imaginea utilizatorului Ottilia Ardeleanu

femeile de pe la noi

la noi în oraş toate femeile sunt preocupate să slăbească
îşi împrumută reţete schimbă dietele din trei în trei
luni aleargă pe malul mării cu pantofi uşori de la aceeaşi firmă
se îmbracă la fel au fix acelaşi aer mătăsos matinal fandosit
fac în mers cu mâna celor care îşi închipuie că sunt într-un maraton
iar pe străzi se depune o tăcere fină o pudră de gânduri care nu vor să se dea
în vileag aerul comunitar se îndeseşte cu ele se sufocă oamenii abia mai
ocolesc orice formă de femeie înfiptă ca steagul în poarta primarului
bărbaţii se bucură că pot pleca liniştiţi unii la muncă alţii la cârciumă
cu mâinile în buzunare fluierând viaţa fără griji aparent scăpaţi de sub control

la noi în oraş femeile petrec în jurul gâtului eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent
poartă pantaloni mulaţi pe formele zvelte după cure îndelungate
bărbaţii le scanează insistent direct pe străzi piste de alergare
treceri de pietoni pod pe malul mării pe oriunde rotunjimile lasă în atmosferă
nişte tunele de parfum transpiraţia lor salină modernă în trend

la noi în oraş femeile au lungi unghii false în picăţele tablete all view ating
la fel de repede florile agăţătoare inspiră turişti în extaz gândurile trec prin multe
ferestre virtuale ca gloanţele oarbe nu rănesc femeile
când vorbesc la telefon niciuna nu mai este disponibilă

la noi în oraş femeile iubesc orice-ar fi nou-veniţii viii morţii copiii vecinilor
bârfesc la fel de mult şi la fel de bine le place să citească în cărţile altora
în liniile din palme să se bage în viaţa unora să împrumute bărbaţii altora
nu se ceartă nu se împacă nu acceptă animalele nu duc gunoiul nu intră în politică
nu se duc la biserică fac sport de întreţinere bărbaţii bat cuie în pereţi demolează
construiesc fac bani unşi cu sudoare adună risipesc

la noi în oraş femeile poartă tricouri marinăreşti sunt sirene faruri valuri scoici
orice nu pot fi alte femei din lume îşi aşteaptă bărbaţii de pe mări şi ţări
cu pâine şi sare cu poale-n brâu casa dereticată cu maşina de numărat bani
împrumutată pe rând de la fata cu zâmbet angelic de la minimarket cea care are
cafenea restaurant magazine şi aproape toate sediile partidelor în blocul ei
cu multe etaje pe care uneori se varsă răsăritul ca o zeamă de varză clocotită de vrăjitoare
nişte babe care stau pe băncile făcute de primărie scuipă seminţe şi vorbesc de rău
fetele frumoase şi femeile care nu poartă basma pe cap la slujba de duminică

la noi în oraş femeile se duc la masaj cosmetică oriunde să scape de femeia de apă
care le taie calea ca o pisică neagră

la noi în oraş femeile s-au îmbrăcat în fum de lumânare când te-au bătut clopotele
mitică greu să mai iasă vreun soare de mal

Comentarii

aș da două penițe de aur dacă

aș da două penițe de aur dacă ar fi permis. un text care merită remarcat. de ce? pentru că scrie scurt și taie acolo în zona fără reproș. văd textul ca un vrednic camarad al lui „de ce iubim femeile”. iar faptul că e scris de o femeie îl face și mai valoros.

text bun,

Ottilia, te miri cum dăm cu nuca-n ...cleşte, uneori. ai dat foc cernelii şi iată ce a ieşit.
şi eu zic peniţă, deşi pe ici pe colo textul trebuie aerisit. uite un exemplu: la "eşarfe înflorate de curcubeu cu
un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent", nu trebuia un care intre felină si pândeşte? la "tablete all view ating" asociate cu
unghiile false, nu prea înţeleg. se vrea cumva all view rating? dar textul e bun şi merită peniţă. pentru că se scrie cam rar asemenea texte.

domnilor, vă mulţumesc

Virgil, mă bucură şi măguleşte asemănarea cu proza cărtăresciană. mă bucură reacţia ta, până la urmă, că am reuşit un text ca acesta.

Nicholas, acolo citeşte chiar aşa: un capăt ca o limbă de felină pândeşte să muşte violent. până la urmă all view acela nu este neapărat o marcă, citeşte dincolo de asta.

vă mulţumesc încă o dată, domnilor, pentru rezonanţă.

:)

Hotarat lucru poetul are intotdeauna un set de obsesii pe care le pastreaza cu grija sau de care nu poate sa scape... ne reinventam doar pentru a ne re-cunoaste.