... dacă îți place să scrii poezie sau proză, articole sau scenete, ești invitat(ă) să devii parte a unui spațiu literar care zilnic îți va oferi surprize.

imaginea utilizatorului emiemi

birth

pictura: cristian ovidiu pal

mi-am lipit urechea de pîntecul tău să ascult
tot ce se întîmplă în tine
ce prunc se cere afară
ce tată pleacă trîndind în urma lui atriile
ce mamă plînge și-ți umple cu sare plămînii

neliniștea vine cînd stingi lumina
dispar toți
respiri greu ca la prima lecție despre înec

imaginea utilizatorului Bott

Zeci de capete, sute de chipuri

au ieșit în noaptea dintre ani
în fața gloatei adunate-n piață,
eu - numai până la balcon,
să le „contemplu”
preț de o țigară
focurile de-artificii.
m-a întristat o clipă
strălucirea lor
care
n-a dezghețat nici o inimă arsă,
n-a îmbogățit cu o umbră nici un gând ...
după aceea nimic. nici un sentiment.
doar o senzație de mâncărime în palme.
dar ce mai contează?!

imaginea utilizatorului kalipeto

Pilda semănătorului (2)

sămânța

vine o vreme
când sămânța devine spațiul infinit
în care dumnezeu
se simte ca la el acasă
în care umblând desculț
și descheiat la cămașă
poate cânta cu voce tare
cânturi alese după placul inimii lui

pentru că vine o vreme
când în sămânța aceea mică
omenirea învelind în credință și îngrijorare
toate speranțele
le așează cuminte
în pământul încă prieten al lui dumnezeu

imaginea utilizatorului Bott

Pasărea-șarpe

- Nu vrei să facem schimb? -
mă trezi deodată din somn
măcănitul unei păsări
domestice cu visări
de mare
sălbăticiune zburătoare.

- Haide, să-l facem ,
încerca să mă convingă,
tu mie – aripa,
eu ție – ghilotina de aur;
vei străluci deasupra ei
aidoma unui semizeu deasupra celorlalți;
indiscutabil,
cuvântul tău o să atârne greu
pe cântarele lor
înțepenite-n nămolul

imaginea utilizatorului queen margot

pisicile

tablouri de Pablitta Picasso

1.olympia
opus 8 plagal''

îmi beau cafeaua cu hoffmann și offenbach
am o nouă comandă de portret
olympia, păpușa lor favorită
la preț promoțional cu negativul ariei
eu pictez, ea cântă, ei privesc

soare coclind pe un piept inert
rochia miroase șerpionic
frazează staccatto în registrul acut
de la contra-re distonează
trag de fundă s-o acordez

imaginea utilizatorului kalipeto

povești de pe bordura spartă

purta o bonetă imensă vișinie
când râdea buza de sus îi tremura ușor
era întotdeauna proaspăt bărbierit
și pregătit să dea o explicație
lucrurilor care nu intereseau pe nimeni
așa l-am cunoscut eu
fata vecinului de la doi
apărea întotdeauna la geam
când era el prin preajmă
dar nu-mi aduc aminte să o fi luat în seamă vreodată
într-o zi ea a plecat să cumpere mere
și nu s-a mai întors
de atunci l-am văzut din ce în ce mai rar
un prieten comun mi-a spus că e bine
doar că lucreaza intens la traducerea unei poezii
într-o limbă ciudată
odată sfârșită lucrarea

imaginea utilizatorului Sancho Panza

iar în a șaptea zi s-a odihnit

textuleț

prin rufele puse la uscat pe balcon
strecor această minunată zi
de odihnă

îmi rămâne un deal
unde vecinii își scot fericirea la soare
apoi răsucesc pe grătar săptămâna
piperând-o cu bere și spor
motocicleta în leasing a lui Vlad
din scara de-alături
și o stivă de blocuri
zâmbind orizontului
cu dinții lor perfecți
de termopan

sub ele
o cârpă de cer
destrămată pe margini

imaginea utilizatorului aalizeei

o privire grabnică asupra trupului meu

S-Viei de la Marea Moartă

Sînt așa de subțire și de ușor, încît ultima fecioară dată în pîrg mă încearcă voal de mireasă pe cap; prins cu agrafe colorate în păru-i, mă flutură peste lume, aerul împins în sus de creșterea sînilor ei.
Cîndva se va face femeie și o să fiu uitat în sertarul cel mai de jos. Doar un deget mă va despărți atunci de pamînt și opt sertare de cer.

Proză: 
imaginea utilizatorului emiemi

oh my god they killed kenny

să zicem că e sfîrșit de săptămînă. te trezești cu o durere de dinți aseară ai mușcat dintr-un piept de pui și dinții s-au oprit într-un os. aveai mobilitate dentară dar n-ai băgat de seamă pînă în acest moment. te duci repede cumperi o pastă de dinți la 27 de lei și speri că totul va reveni la normal. noaptea visezi că ți-au căzut toți dinții e un vis cumplit pe care îl ai în fiecare lună indiferent la ce oră adormi.

sîmbăta ar trebui să fie zi liberă pentru noi. scuză-mă mă duc să închid geamul scîrțîie ca un pescăruș în derivă.

Proză: 
imaginea utilizatorului nepotul lui rameau

Dupa război și un an, ora șase.

Din ce e făcut războiul?
din soldați răpiți
(prizonieri ce ne tulbură liniștea
vorbind prin gura unui tată palid, fară de somn)
văduve ce scormonesc amintirile
copiii ce rămân cu poza fratelui
atârnată într-o ramă de lemn ieftină
iubitele care nu mai au lacrimi
sub ochelarii de soare negri,
cearcăne
lângă flori uscate, candele
sub pământ speranțe curmate
drapele înfășurate peste trupuri arse
cartușe coclite, cochilii moarte
în aer țipătul pescărușilor
peste aer fumul acru al obuzelor
galsul durerii coborât ca o negură peste case,
în case copii fară adăpost-
îngramădiți-i în baie, unde nu ajunge focul-
sfătuiește la radio generalul obosit
de rezervă și resemnare,

Proză: 
imaginea utilizatorului emiemi

rodeo clowns

de la o vreme lucrurile au început să meargă bine. dimineața în camera mea e cald ca într-o patiserie îmi imaginez trupul tău un fel de ștrudel cu mere numai bun de pus la pachet. mă trezesc pe furiș tu încă dormi ai gura întredeschisă. mă plimb prin casă pînă se face lumină. la ora șapte străzile se umplu de oameni. oameni confuzi oameni siguri oameni plini oameni grăbiți torente de oameni. îi văd pe toți prin aerul înghețat respirația lor se ridică în spirale cerul se aburește copiii desenează cu degetul chipuri rudimentare. uneori toți oamenii ăștia înfofoliți mi se par niște pui refrigerați ca ăia din baxul pe care-l cumpăr în fiecare vineri de la kaufland și care nu încape în nicio sacoșă.

Proză: 
imaginea utilizatorului Virgil

Adrian Păunescu - un poet liber

...


Nu este ușor să scrii despre Adrian Păunescu. Mai ales astăzi cînd Adrian Păunescu a trecut din această viață. Și a lăsat o urmă foarte amestecată în palma vremii.
Nu îmi este clar dacă lucrul acesta, urma aceasta, s-a întîmplat pentru că el ar fi fost un om mai încîlcit moral decît majoritatea dintre noi sau s-a datorat faptului că a fost o personalitate mult mai extrovertă și mai capabilă în ce privește exprimarea plastică decît majoritatea dintre noi. Nu îmi este clar nici dacă acest lucru este efectul traseului social-politic pe care și l-a ales în viață sau s-a datorat anumitor circumstanțe pe care nu le-a ales el.

Revistă literară: 
imaginea utilizatorului Younger Sister

Floarea vieţii

Dansul marmurei

…doar dac-ai plâns îți poți aduce aminte!
Dalbe zăpezi se aștern pe coapsa pădurii de jad. Dinspre munți, ceața, învăluie acoperișuri, case, turla bisericii. Umbre se preling, în odaie, printre rafturi, printre cărțile lui Jules Verne, fetiș rătăcit printre volumele de specialitate. Nu este întuneric, nu încă, numai tristețe, premergătoare, nesfârșit de adâncă...

Proză: 
imaginea utilizatorului alma

all the way home

jurnal II

azi plouă, am închis computerul. scriu într-un caiet vechi: libertatea e ca atunci când iubești, libertatea e ca atunci când nu mai iubești. libertatea e ca atunci când mergi cu metroul și schimbi pentru angels. cobori scările și simti că ai putea să nu mai atingi ultimele trei trepte, ai putea să le sari, le sari pentru că e de ajuns să crezi că ai putea zbura, să crezi că ai putea fi liber.

Proză: